- autor: buhus
Bun și acum ce facem micuțule? După două luni de stat în casă a venit ziua în care auzim peste tot faptul că situația este mai relaxată și putem face ce vrem noi. Oare chiar așa este?
O linie subțire dar vizibilă ne separă de ce era ieri în vigoare, ne separă de ceea ce trăiam și ceea ce visam. Ce face acea diferență? Ne urcăm în mașini și plecăm în excursii, începem să petrecem de parcă ar fi venit revelionul? Care este primul lucru pe care îl facem începând cu ziua de astăzi? Ne apucăm să facem tot ce vrem noi ori respectăm ceea ce ne-a fost transmis? Din punctul meu de vedere în afara faptului că nu mai avem nevoie de declarație suntem în aceeași situație însă haideți să vedem ce putem face cu adevărat!
Ce face acea diferență?
Eu cred că atitudinea. Cei care realizează că le este foarte greu să decidă ce vor face în continuare, să știți că nu aveți o problemă, sunteți din punctul meu de vedere raționali și poate puțin temători pentru că trăim într-o lume în momentul de față în care nici tu nu mai ești sigur de tine și de ceea ce faci. Așadar o atitudine creativă și orientată spre acțiune este ceea ce ne diferențiază față de cei care nu știu încotro să o apuce. Cei care realizează au ca scop succesul, indiferent de obstacole. Ei sunt dispuși să depună efort si să plătească un preț pentru revenirea la ceea ce era înainte de 15 martie și pentru succesul lor.
Trebuie să negăm neajutorarea. Oamenii creativi urmează în mod agresiv soluțiile iar în acest proces descoperă soluții creative pe care alții nici nu încearcă să le descopere.
Este timpul să luăm taurul de coarne și să arătăm că suntem neînfricați, să mergem direct la sursă și să căutăm cele mai bune soluții. Nu trebuie să fim doborați de probleme, nu trebuie să așteptăm rezolvarea, noi trebuie să inițiem rezolvarea.
Chiar dacă ne este frică să pășim cu încredere în lumea abia dezmorțită, trebuie să fim pregătiți să empatizăm cu ceilalți parteneri la noua viață. Trebuie să ne abținem de la comentarii deoarece, trebuie să recunoaștem, multe dintre ele sunt inutile, ba mai mult construim un zid de apărare și protejare a gândirii.
Cei care eram pasionați de un domeniu înaintea acestor două luni, sunt sigur că am fost imuni la acest „burnout”. Iubim ceea ce facem și știm să alimentăm focul pasiunii noastre, de aceea cred că am devenit mai buni după tot ce s-a întâmplat.
Dacă societatea îți dirijează sensul vieții, mergi mai departe decât ți se cere. Trebuie să ne însușim niște așteptări mult mai mari decât ceea ce ni se oferă de către oamenii din jurul nostru sau situațiile întâlnite. Ar trebui să nu mai tragem de timp și să începem să acționăm.
Oare trebuie să urmăm curentul care ne dă târcoale în aceste zile? Atitudinea face totul și trebuie să ne adaptăm în funcție de schimbări. Trebuie să acceptăm tranziția cu o perspectivă optimistă și să nu ne lăsăm luați pe nepregătite.
Este timpul să mergem până la capăt cu această pandemie. Oamenii creativi nu doar inițiază, ei luptă până la capăt.
Haideți să ne gândim că, pentru toate sacrificiile făcute acum la final, ne va aștepta coșul plin cu beneficii în urma dedicării. Cred că dedicarea pasională este contagioasă și resursele urmează deciziile. Doar cei care au o atitudine de luptător și sunt dedicați vor culege roadele și vor găsi ușile deschise.
Haideți să ne încurajăm și să contribuim cu toții la pornirea motoarelor pentru a ne readuce în viețile înghețate odinioară. Fiți conștiincioși și responsabili și nu uitați că oamenii mereu atrag oameni!